Podul lui Traian peste Dunare (Drobeta-Romania)

Podul lui Traian peste Dunare (Drobeta-Romania)

Consolidarea interioara a pilonilor podului prin injectare de chituri pe baza de var; consolidarea corticală și tratarea hidrofugă a sculpturii în stâncă reprezentând efigia regelui român Decebal în memoria bătăliei cu împăratul Traian.

Lucrarea este un pod roman fortificat, construit în anii 103-105, primul construit vreodată pe cursul inferior al Dunării. Timp de mai bine de o mie de ani a fost cel mai lung pod arc construit vreodată în lume, atât în ​​lungime totală, cât și în lățimea travelor sale.

A fost conceput de arhitectul preferat al lui Traian, Apolodor din Damasc, care l-a construit în timpul campaniei de război care l-a condus pe împărat la cucerirea Daciei. Podul era situat la est de Porțile de Fier, în apropierea orașelor Drobeta (România) și Kladovo (Serbia).

A fost comandată de Traian pentru o rută de aprovizionare pentru legiunile romane angajate în campania dacică: una dintre cele mai magnifice construcții romane, construită pentru a facilita trecerea armatei romane în cel de-al doilea război pentru cucerirea Daciei, care a fost condusă la timpul de către regele Decebal.

Structura avea așadar 1.135 de metri lungime, într-un punct în care Dunărea are 800 de metri lățime: înălțimea deasupra suprafeței apei a ajuns la 19 metri; lăţimea pasajului era de 15 metri. Odată cu instalarea sa, granița naturală pe care cursul fluviului l-a stabilit între Moesia și Dacia a fost efectiv anulată. Podul a unit și a unit castroul Pontes (acum în Serbia), cu castroul Drobeta (România) pe malul opus.

De altfel, la fiecare capăt era amplasat câte un castrum, astfel încât trecerea podului era posibilă doar prin trecerea prin fortificațiile armatei, evitând o eventuală invazie. Apollodorus a folosit arcuri de lemn sprijinite pe douăzeci de stâlpi de zidărie de cărămidă, mortar și puzolană, de aproximativ 45 m înălțime și distanțați la 38 m.

O epigrafă comemorativă, de 4 metri lățime și 1,75 înălțime, cunoscută sub numele de Tabula Traiana, sculptată pe stâncă, celebrează refacerea drumului militar roman care ducea la podul lui Traian; este situat pe partea sârbă, cu fața spre România.